{"id":32,"date":"2020-05-04T09:19:02","date_gmt":"2020-05-04T09:19:02","guid":{"rendered":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/?p=32"},"modified":"2020-05-05T08:56:17","modified_gmt":"2020-05-05T08:56:17","slug":"exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/2020\/05\/04\/exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie\/","title":{"rendered":"Exterogesta\u021bia \u0219i nevoia de a fi \u021binut \u00een bra\u021be – Cea de-a doua perioad\u0103 de gesta\u021bie"},"content":{"rendered":"\n

de Elizabeth Antunovic<\/a> (\u00a92009 NAP, Inc.)<\/em><\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n\n

Un cangur st\u0103 \u00een marsupiul lui p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd “gesta\u0163ia exterioar\u0103” este complet\u0103 \u015fi el este apt s\u0103 se mi\u015fte de l\u00e2ng\u0103 mama lui pe propriile picioare. Ca un cangur, nou-n\u0103scu\u0163ii umani sunt de asemenea n\u0103scu\u0163i imaturi. De fapt, nou-n\u0103scu\u0163ii umani r\u0103m\u00e2n neajutora\u0163i mai mult dec\u00e2t puii oric\u0103ror altor specii \u015fi la fel ca unele animale cu marsupiu, trebuie s\u0103 treac\u0103 printr-o perioad\u0103 distinct\u0103 de gesta\u0163ie \u00een afara uterului. De\u015fi na\u015fterea poate fi v\u0103zut\u0103 ca o separare a mamei \u015fi a copilului, bebelu\u015fii au nevoie s\u0103 fie \u0163inu\u0163i pe corpul mamei lor dup\u0103 na\u015ftere. Aceast\u0103 perioad\u0103 de gesta\u0163ie exterioar\u0103 trebuie s\u0103 fie respectat\u0103 pentru c\u0103 nu e doar o chestiune sentimental\u0103, ci una care are un impact major \u015fi profund asupra dezvolt\u0103rii psihologice, emo\u0163ionale \u015fi fizice a unui nou-n\u0103scut.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Gesta\u0163ie \u00een afara uterului: “Gesta\u0163ie exterioar\u0103”<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Simpla observare a unui nou-n\u0103scut ne demonstreaz\u0103 natura lui lipsit\u0103 de ajutor. El are nevoie de c\u0103ldur\u0103 \u015fi hran\u0103. Nu se poate mi\u015fca dac\u0103 apare un pericol \u015fi nu poate folosi cuvinte pentru a-\u015fi comunica nevoile. Este provocat s\u0103 \u00ee\u015fi foloseasc\u0103 sistemul nervos pentru a \u00een\u0163elege spa\u0163iul din jurul lui \u015fi rela\u0163ia lui cu el, pentru a respira singur, pentru a face oxigenul \u015fi nutrien\u0163ii s\u0103 circule prin \u00eentreg corpul lui; s\u0103 m\u0103n\u00e2nce, s\u0103 digere, s\u0103 elimine. Este evident c\u0103 nou-n\u0103scutul trece printr-o transformare care nu apare instantaneu, ci gradat, dur\u00e2nd aproape tot primul an de via\u0163\u0103. \u00cen acest timp nou-n\u0103scutul trebuie s\u0103 fie purtat peste tot. Are mult de \u00eenv\u0103\u0163at p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00ee\u015fi poate purta de grij\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cartea sa Touching, The Human Significance of the Skin<\/em>, Dr. Ashley Montagu scrie despre importan\u021ba rela\u021biei dintre mam\u0103 \u0219i copil dup\u0103 ce bebelu\u0219ul s-a n\u0103scut. El descrie rela\u021bia dintre cei doi ca fiind “construit\u0103 natural s\u0103 devin\u0103 \u015fi mai intens\u0103 \u015fi interoperativ\u0103 dup\u0103 na\u015ftere\u201d dec\u00e2t \u00een timpul gesta\u0163iei din uter (Montagu, 1988, 75).<\/p>\n\n\n\n

“Na\u015fterea nu constituie mai mult \u00eenceputul vie\u0163ii individului dec\u00e2t sf\u00e2r\u015fitul gesta\u0163iei intrauterine. Na\u015fterea reprezint\u0103 o serie complex\u0103 \u015fi foarte important\u0103 de schimb\u0103ri func\u0163ionale care servesc \u00een a preg\u0103ti nou-n\u0103scutul pentru a trece podul dintre gesta\u0163ia din\u0103untrul uterului \u015fi gesta\u0163ia continuat\u0103 \u00een afara uterului” (Montagu, 1986, 57).<\/p>\n\n\n\n

Bebelu\u0219ii umani se nasc mai repede din necesitate. Bebelu\u015ful ar trebui crescut \u00eentr-o asemenea manier\u0103 care s\u0103 imite intimitatea sarcinii pe c\u00e2t de mult posibil p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd aceast\u0103 “gesta\u0163ie exterioar\u0103” (\u201cgestatio\u201d-\u00een latin\u0103, \u00eenseamn\u0103 a purta) este complet\u0103. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 bebelu\u015ful ar trebui s\u0103 fie \u00eentr-o apropiere constant\u0103 de mam\u0103, ori \u00een bra\u0163ele mamei, ori purtat pe corpul ei cu o bucat\u0103 de material sau \u00een alt sistem de purtare.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Rela\u0163ia continu\u0103 dintre mam\u0103 \u015fi copil<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen ciuda faptului c\u0103 bebelu\u015fii sunt purta\u0163i de mamele lor \u00een majoritatea popula\u0163iilor lumii, din ce \u00een ce mai mul\u0163i bebelu\u015fi micu\u0163i \u00ee\u015fi petrec majoritatea zilelor singuri \u00een recipiente de plastic, \u00een balansoare, \u00een c\u0103rucioare \u015fi \u00ee\u015fi petrec nop\u0163ile singuri \u00een paturi \u015fi leag\u0103ne, lipsi\u0163i de atingerea \u015fi prezen\u0163a mamei. Natura nu a f\u0103cut lucrurile \u00een acest mod. O mam\u0103 \u015fi nou-n\u0103scutul ei sunt construi\u0163i s\u0103 a\u015ftepte unitate \u015fi acea unitate s\u0103 continue \u015fi dup\u0103 na\u015ftere.<\/p>\n\n\n\n

“De\u015fi experien\u0163ele intrauterine pot exercita influen\u0163e asupra dezvolt\u0103rii ulterioare a nou-n\u0103scutului, experien\u0163ele pe care le are pe parcursul primelor aproximativ zece luni dup\u0103 na\u015ftere sunt de o importan\u0163\u0103 mult mai mare… o rela\u0163ie simbiotic\u0103 continu\u0103 \u00eentre mam\u0103 \u015fi copil proiectat\u0103 s\u0103 suporte un continuu nespart p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd greutatea creierului copilului e mai mult dec\u00e2t dubl\u0103\u201d(Walsh).<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Este \u00een natura omului ca bebelu\u0219ii s\u0103 \u00ee\u0219i continue gesta\u021bia dup\u0103 na\u0219tere cel pu\u021bin p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd creierul li se dubleaz\u0103. Aceasta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de obicei aproximativ la nou\u0103 luni dup\u0103 na\u0219tere.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Na\u015fterea datorat\u0103 capului mare<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Nou-n\u0103scu\u0163ii umani se nasc de obicei la 266 zile de la concep\u0163ie datorit\u0103 capului mare \u015fi cre\u015fterii rapide a creierului care are loc \u00een timpul ultimelor trei luni din uter.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, bebelu\u0219ul se na\u0219te \u00eenainte s\u0103 fie \u201dcomplet\u201d \u0219i creierul \u00ee\u0219i \u00eencheie dezvoltarea \u00een afara uterului. Dimensiunea mare a creierului \u015fi locomo\u0163ia biped\u0103 (pe dou\u0103 picioare) (\u015fi \u00een consecin\u0163\u0103 o rearanjare \u015fi o \u00eengustare a pelvisului) \u00eei cost\u0103 pe oameni maturitatea sc\u0103zut\u0103 la na\u015ftere a aproape tuturor sistemelor noastre fiziologice de care avem nevoie pentru a supravie\u0163ui (Trevathan,144).<\/p>\n\n\n\n

Modelul obi\u015fnuit de a completa jum\u0103tate din dimensiunea creierului adult \u00eenainte de na\u015ftere nu a fost posibil datorit\u0103 corpului mare al nou-n\u0103scutului \u015fi capului mare necesar ca s\u0103 cuprind\u0103 creierul \u00een cre\u015ftere (Cella Conde, 94). A avut loc o schimbare major\u0103 \u00een lungimea de gesta\u0163ie; \u015fi din cauza acestei cre\u015fteri semnificative a creierului, dezvoltarea comportamentului \u015fi maturizarea sistemelor au fost am\u00e2nate p\u00e2n\u0103 dup\u0103 na\u015ftere. Gesta\u0163ia in utero a fost \u00eentrerupt\u0103 \u015fi bebelu\u015ful a fost n\u0103scut mai repede pur \u015fi simplu din necesitate (Trevathan, 144).<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 bebelu\u015fii ar sta \u00een uter pentru o perioad\u0103 mai lung\u0103 de timp \u015fi creierul lor ar continua s\u0103 creasc\u0103 la rata cu care este proiectat s\u0103 creasc\u0103, atunci capul lor ar fi prea mare ca s\u0103 treac\u0103 prin canalul de na\u015ftere \u015fi ar pune \u00een pericol via\u0163a proprie a bebelu\u015fului, via\u0163a mamei \u015fi via\u0163a \u00eentregii specii umane, ca s\u0103 zicem a\u015fa. Chiar dac\u0103 bebelu\u015ful nu s-a maturizat corespunz\u0103tor, el se na\u015fte. Dezvoltarea tuturor sistemelor se am\u00e2n\u0103 pentru dup\u0103 na\u0219tere (Montagu, 53).<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Corpul mamei regleaz\u0103 sistemele \u00een dezvoltare<\/strong><\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd se na\u015fte un bebelu\u015f, are nevoie s\u0103 respire de unul singur, s\u0103 primeasc\u0103 oxigen \u015fi nutrimente \u00een \u00eentregul lui corp, s\u0103-\u015fi ajusteze sistemul gastro-intestinal pentru noua func\u0163ie de ingerare, digerare \u015fi eliminare. \u00ce\u015fi va folosi sistemul nervos pentru a afla totul despre mediul din jur \u015fi despre locul lui \u00een el. Totu\u015fi, fiziologia uman\u0103 nu \u00ee\u015fi conduce toate func\u0163iile; este interdependent\u0103. Informa\u0163ia reglatoare primit\u0103 de nou-n\u0103scu\u0163i de la mamele lor are un mare impact asupra func\u0163iei cardiovasculare, asupra ritmurilor de somn, asupra func\u0163iei imune \u015fi nivelurilor hormonale. Dr. Heller afirm\u0103 c\u0103 \u201catunci c\u00e2nd e \u00een contact cu mama lui, sistemele nou-n\u0103scutului sunt men\u0163inute la un tempo regulat. Dar dac\u0103 sunt \u00eendep\u0103rta\u0163i, nou-n\u0103scutul trebuie s\u0103 lucreze dublu pentru a-\u015fi men\u0163ine armonia fiziologic\u0103\u201d (Heller, 31).<\/p>\n\n\n\n

Montagu \u00eent\u0103re\u015fte mai departe, \u201cUnitatea biologic\u0103, rela\u0163ia simbiotic\u0103, men\u0163inut\u0103 \u00eentre mam\u0103 \u015fi produsul de concep\u0163ie pe parcursul sarcinii nu se opre\u015fte la na\u015ftere; \u00eentr-adev\u0103r este construit\u0103 \u00een mod natural s\u0103 devin\u0103 \u015fi mai intens\u0103 func\u0163ional \u015fi implicativ\u0103 mutual dup\u0103 na\u015ftere dec\u00e2t pe parcursul gesta\u0163iei din uter\u201d (Montagu, 1986, 57).<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n\n

Prezen\u021ba fizic\u0103 a mamei e necesar\u0103 pentru reglarea sistemelor \u00een dezvoltare ale bebelu\u0219ului.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

T\u00e2r\u00e2rea completeaz\u0103 gesta\u0163ia exterioar\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Cre\u0219tem \u0219i ne schimb\u0103m mereu. Majoritatea doctorilor nu pot spune concret c\u00e2nd sistemele ne sunt complet dezvoltate. \u00cen 1944 Portmann a fost primul care a sugerat c\u0103 pentru ca un nou-n\u0103scut uman s\u0103 ajung\u0103 la nivelul de dezvoltare al unui nou-n\u0103scut de maimu\u0163\u0103, gesta\u0163ia total\u0103 ar fi \u00een jur de 21 de luni. Kovacs a estimat 18-20 de luni. Bostok a avut o idee diferit\u0103. El a raportat c\u0103 gesta\u0163ia ideal\u0103 pentru un nou-n\u0103scut uman ar fi p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd locomo\u0163ia cvadrupl\u0103 (mi\u015fcarea pe toate cele patru membre) \u00eencepe, ceea ce ar \u00eensemna t\u00e2r\u00e2rea pentru un bebelu\u015f uman, adic\u0103 atunci c\u00e2nd ar fi capabil s\u0103 scape din pericol pe cont propriu. Ce e interesant e c\u0103 timpul mediu necesar pentru ca un nou-n\u0103scut s\u0103 se t\u00e2rasc\u0103, adic\u0103 s\u0103 se termine gesta\u0163ia exterioar\u0103 \u00een termenii lui Bostok, este de 266 \u00bd zile dup\u0103 na\u015ftere \u2013 exact durata de gesta\u0163ie din\u0103untrul uterului (Montagu, 1986, 54)! De aici vine ideea de \u201cnou\u0103 luni \u00een\u0103utru \u015fi nou\u0103 luni \u00een afar\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Perioadele de dezvoltare uman\u0103 sunt mai lungi dec\u00e2t cele ale maimu\u0163elor \u2013 cu excep\u0163ia gesta\u0163iei<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Gesta\u0163ia maimu\u0163elor difer\u0103 de cea a oamenilor doar cu c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. De fapt ele petrec un pic mai mult timp \u00een uter dec\u00e2t oamenii. \u00cenceperea pubert\u0103\u0163ii la maimu\u0163e are loc c\u00e2nd ajung la 8-9 ani. \u00ce\u015fi completeaz\u0103 cre\u015fterea c\u00e2nd au 10-11 ani \u015fi via\u0163a lor dureaz\u0103 \u00eentre 30 \u015fi 35 de ani. C\u00e2nd compar\u0103m lungimea perioadelor de dezvoltare ale noastre cu ale lor, prima erup\u0163ie \u015fi ultima erup\u0163ie a din\u0163ilor permanen\u0163i \u015fi durata de via\u0163\u0103, toate perioadele noastre de dezvoltare sunt mai lungi dec\u00e2t ale lor (Montagu, 1986, 51). Gesta\u0163ia din uter este singura excep\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n\n

Creierul maimu\u021belor are la na\u0219tere jum\u0103tate din dimensiunea creierului matur. Bebelu\u0219ii umani se nasc \u0219i mai imaturi, creierul uman av\u00e2nd la na\u0219tere doar un sfert din dimensiunea matur\u0103, continu\u00e2ndu-\u0219i dezvoltarea \u00een afara uterului.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Oamenii se nasc cu 25% din creierul adult, maimu\u0163ele cu 50%<\/strong><\/p>\n\n\n\n

De\u015fi maimu\u0163ele se nasc \u015fi ele \u00eentr-o condi\u0163ie imatur\u0103, ele r\u0103m\u00e2n imature pentru o perioad\u0103 mai scurt\u0103 de timp dec\u00e2t oamenii. Le ia aproximativ o treime din timpul necesar nou\u0103 ca s\u0103 \u00ee\u015fi ridice capul, s\u0103 stea singure sau s\u0103 se ridice \u00een picioare \u015fi s\u0103 umble. Ele se nasc cu aproximativ 50% din creierul de adult, pe c\u00e2nd oamenii se nasc doar cu 25%. Maturizarea pe care alte mamifere o au complet\u0103 dinainte de na\u015ftere, oamenii o completeaz\u0103 dup\u0103 na\u015ftere.<\/p>\n\n\n\n

Pentru ca un nou-n\u0103scut uman s\u0103 \u00ee\u015fi ating\u0103 jum\u0103tate din creierul lui de adult, ar fi nevoie de aproximativ 18 luni de gesta\u0163ie (Trevathan,144). Interesant, aceasta este exact perioada c\u00e2nd bebelu\u015fii \u00eencep s\u0103 se mi\u015fte singuri \u015fi se t\u00e2r\u0103sc. \u015ei t\u00e2r\u00e2rea, \u015fi atingerea dezvolt\u0103rii a 50% din creierul de adult, indic\u0103 faptul c\u0103 gesta\u0163ia exterioar\u0103 este complet\u0103 cam la 9 luni dup\u0103 na\u015ftere.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Avantajele dezvolt\u0103rii incomplete<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Totu\u015fi exist\u0103 avantaje pentru na\u015fterea \u00eentr-un stadiu timpuriu al dezvolt\u0103rii creierului. Este un mod adaptiv s\u0103 te na\u015fti \u00eentr-un stadiu subdezvoltat pentru c\u0103 lumea de zi cu zi ofer\u0103 un input mai divers din punct de vedere senzorial decat mediul \u00eenchis din uter. \u201cAvantajele c\u00e2\u015ftigate ca fiin\u021be n\u0103scute mai devreme \u00een ciclul gesta\u0163ional includ o mai mare maleabilitate \u015fi o expunere timpurie la stimuli din mediu importan\u0163i pentru \u00eenv\u0103\u0163are\u201d (Trevathan,149).<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd se na\u015fte un miel, de exemplu, pentru a supravie\u0163ui trebuie doar s\u0103 se ridice \u015fi s\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103-\u015fi urmeze mama. Este un model instinctual reflexiv de ac\u0163iune. Oamenii sunt diferi\u0163i. \u201cNou n\u0103scutul nu este o creatur\u0103 pasiv\u0103 care e modelat\u0103 de mediul ei, ci este \u00een mod constant \u00een explorare, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eenve\u0163e \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi aduc\u0103 mediul sub controlul lui\u201d (Karen, 203). Faptul c\u0103 ne na\u015ftem mai devreme \u00een ciclul gesta\u0163ional ne permite s\u0103 ne d\u0103m seama de mediul \u00eenconjur\u0103tor \u0219i de locul nostru \u00een el, al\u0103turi de mamele noastre. Faptul c\u0103 ne na\u0219tem mai devreme ne ofer\u0103 o inteligen\u0163\u0103 deschis\u0103 \u015fi o logic\u0103 flexibil\u0103. Fiind \u201cincomple\u0163i din punct de vedere al dezvolt\u0103rii\u201d de fapt faciliteaz\u0103 o creativitate crescut\u0103 \u015fi o personalitate individual\u0103 (Pearce, MC, 10).<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n\n

Bebelu\u0219ii umani se nasc \u00eentr-adev\u0103r incomplet dezvolta\u021bi, dar acest fapt ne ofer\u0103 mai mult loc pentru flexibilitate \u0219i creativitate. <\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

2\/3 din cre\u015fterea total\u0103 a creierului p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul primului an<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Chiar dac\u0103 perioada de nou-n\u0103scut dureaz\u0103 doar 2% din totalul vie\u0163ii noastre, un procent incredibil de 80% din cre\u015fterea total\u0103 a creierului nou-n\u0103scutului va avea loc p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd copilul \u00eempline\u015fte 2 ani (Heller,110)! Creierul unui nou-n\u0103scut cre\u015fte de la un procent de 25% la na\u015ftere, la 60% din volumul creierului unui adult p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul primului an. Adic\u0103 aproape 2\/3 din cre\u015fterea total\u0103 a creierului are loc \u00eentr-o mic\u0103 fereastr\u0103 de timp (Montagu, 1986, 55-6). \u00cen primul an creierul unui bebelu\u015f va cre\u015fte mai mult dec\u00e2t oric\u00e2nd. C\u00e2nd un copil \u00eempline\u015fte 3 ani, \u00ee\u015fi va fi completat 90% din cre\u015fterea total\u0103 a creierului.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Nevoia primar\u0103 pentru apropiere matern\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u015ei totu\u015fi, chiar dac\u0103 nou-n\u0103scu\u0163ii maimu\u0163elor se maturizeaz\u0103 mai repede decat nou-n\u0103scu\u0163ii umani, ei tot r\u0103m\u00e2n \u00een proximitatea constant\u0103 a mamelor lor pentru o perioad\u0103 extins\u0103 de timp, \u00een general p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd rela\u0163ia de al\u0103ptare se \u00eencheie, adic\u0103 \u00een medie 3 ani sau mai mult! \u201cDat\u0103 fiind exterogesta\u0163ia noastr\u0103… separarea de corpul mamei mai devreme dec\u00e2t orice alt mamifer sfideaz\u0103 logica\u201d (Heller, 29).<\/p>\n\n\n\n

Al\u0103ptarea \u015fi apropierea de mam\u0103 timp de 3 ani sau mai mult este norma \u00een majoritatea lumii, dar \u00een mod cert nu este norma \u00een vest sau \u00een \u0163\u0103rile anglo-saxone. Mul\u0163i simt c\u0103 dac\u0103 bebelu\u015fii sunt purta\u0163i \u00een bra\u0163e prea mult vor fi r\u0103sf\u0103\u0163a\u0163i. Exist\u0103 acum un curent puternic de p\u0103rin\u021bi care nu ascult\u0103 de manualele de crescut bebelu\u0219ii, ci \u00ee\u0219i \u00eengrijesc copiii intuitiv. \u00cen cartea Attachment Parenting: Instinctive Care for Your Baby and Young Child<\/em>, Katie Allison Granju \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe p\u0103rin\u021bi s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere \u00een instinctele lor, afirm\u00e2nd \u201c\u00een loc s\u0103 sim\u0163i c\u0103 ar trebui s\u0103-l pui jos, fii sigur\u0103 ca el e exact unde trebuie s\u0103 fie\u201d (Granju, 273).<\/p>\n\n\n\n

De\u015fi tr\u0103im \u00een epoca modern\u0103, \u201ccreierul nostru r\u0103m\u00e2ne \u00eenr\u0103d\u0103cinat \u00een epoca de piatr\u0103… aproape toat\u0103 biochimia \u015fi fiziologia noastr\u0103 sunt reglate fin pentru condi\u0163iile de via\u0163\u0103 care au existat c\u00e2nd noi eram v\u00e2n\u0103tori \u015fi culeg\u0103tori. \u015ei \u00een acel stil de via\u0163\u0103, bebelu\u015fii erau \u0163inu\u0163i pe mame \u015fi l\u00e2ng\u0103 mame, mama fiind sursa lor de siguran\u0163\u0103. Dup\u0103 epoci \u00eentr-un astfel de comportament, creierul bebelu\u015fului a evoluat prin selec\u0163ie natural\u0103 s\u0103 a\u015ftepte ca via\u0163a s\u0103 fie un \u201cuter cu vedere\u201d, cu creierul mamei construit s\u0103 ofere acea apropiere\u201d (Heller, 4).<\/p>\n\n\n\n

Natura a creat lumea \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t bebelu\u015fii s\u0103 fie cu mamele lor, mai ales \u00eentr-o perioad\u0103 c\u00e2nd creierul lor cre\u015fte mai mult dec\u00e2t \u00een orice alt\u0103 perioad\u0103 a vie\u0163ii lor. Bebelu\u015fii nu s-ar fi putut na\u015fte incomple\u0163i din punct de vedere al dezvolt\u0103rii \u015fi l\u0103sa\u0163i singuri \u00een majoritatea zilei \u015fi separa\u0163i de mamele lor, dac\u0103 ar fi fost s\u0103 supravie\u0163uim ca specie. \u201cIndiferent c\u00e2t de numeroase ar fi avantajele, \u00eencetinirea ratelor cre\u015fterii \u015fi na\u015fterea la un stadiu timpuriu al gesta\u0163iei nu ar fi avut loc niciodat\u0103 dac\u0103 n-ar fi existat un comportament grijuliu compensator din partea mamei\u201d (Trevathan,149).<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Imaturitatea nou-n\u0103scu\u0163ilor nu este respectat\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen ochii nou-n\u0103scutului, el nici m\u0103car nu este diferen\u0163iat de mama lui. Ei sunt o singur\u0103 unitate, un cuplu mam\u0103-bebelu\u015f. Totu\u015fi, \u00een ciuda acestor semne evidente de dependen\u0163\u0103, imaturitatea fiziologic\u0103 \u015fi neurobiologic\u0103 din acele momente nu este deloc respectat\u0103. Faptul c\u0103 un bebelu\u015f este \u00een mod prematur f\u0103cut \u201cun individ\u201d \u015fi este separat de mama lui din primele momente, zile, s\u0103pt\u0103m\u00e2ni sau luni dup\u0103 na\u015ftere, prezint\u0103 \u00eentr-adev\u0103r o provocare pentru cre\u015fterea viitoare a individului, pentru securitatea \u015fi stabilitatea lui. Nu poate fi exprimat destul c\u00e2t e de important ca \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 critic\u0103 de dezvoltare mamele \u015fi nou-n\u0103scu\u0163ii s\u0103 stea \u00eempreun\u0103 \u201c\u00een atingere\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u201cDac\u0103 p\u0103rin\u0163ii ar \u00een\u0163elege pe deplin implica\u0163iile influen\u0163ei lor asupra copilului, mai ales la \u00eenceputul vie\u0163ii lui, nu ar fi niciodat\u0103 nevoie s\u0103 fie explicate necesitatea de atingere abundent\u0103 \u015fi de afec\u0163iune\u201d (Caplan,36).<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cartea ei, \u201cConceptul Continuum\u201d, antropologa Jean Leidloff explic\u0103: \u201cUn bebelu\u015f privat de experien\u0163a necesar\u0103 s\u0103-i ofere baza pentru \u00eenflorirea complet\u0103 a poten\u0163ialului lui \u00eenn\u0103scut probabil nu va \u015fti niciodat\u0103 un moment de dreptate necondi\u0163ionat\u0103 care a fost natural\u0103 pentru cei de-o seam\u0103 cu el timp de 99.99 la sut\u0103 din istoria omenirii. Privarea, la gradul la care el a suferit tulburarea \u015fi limitele ei \u00een primii ani, va fi men\u0163inut\u0103 nediscriminant ca parte a dezvolt\u0103rii lui…\u201d (Leidloff, 48).<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Timpul petrecut \u00eempreun\u0103 \u015fi al\u0103ptarea f\u0103r\u0103 limite spa\u0163iaz\u0103 natural sarcinile<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Natura ne-a oferit un mod biologic s\u0103 spa\u0163iem copiii, permi\u0163\u00e2ndu-i mamei s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de copilul ei pentru o perioad\u0103 mai lung\u0103 de timp. Acest lucru le ofer\u0103 am\u00e2ndurora timpul de care au nevoie ca s\u0103 formeze o rela\u0163ie (Jackson, 45). Copiii Kung San r\u0103m\u00e2n \u00een contact direct pe piele cu mamele lor \u015fi sunt al\u0103pta\u0163i frecvent \u015fi f\u0103r\u0103 restric\u0163ii. De\u015fi ace\u015fti oameni nu folosesc nici o form\u0103 vestic\u0103 de protec\u0163ie sexual\u0103, copiii lor sunt spa\u0163ia\u0163i la 3 sau 4 ani unii de al\u0163ii (Shostak, 67). De\u015fi poate s\u0103 nu existe nici un efect asupra fertilit\u0103\u0163ii mamei cu \u201cal\u0103ptarea cultural\u0103\u201d, atunci c\u00e2nd o mam\u0103 \u015fi un nou-n\u0103scut particip\u0103 la norma biologic\u0103 uman\u0103, sau \u201cal\u0103pteaz\u0103 ecologic\u201d, femeile r\u0103m\u00e2n \u00een amenoree de lacta\u0163ie (absen\u0163a menstrua\u0163iei datorit\u0103 al\u0103ptarii f\u0103r\u0103 restric\u0163ii \u015fi a apropierii constante) \u015fi bebelu\u015fii sunt spa\u0163ia\u0163i \u00een mod natural.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Apropierea constant\u0103 permite al\u0103ptarea ecologic\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u201cAl\u0103ptarea ecologic\u0103 este o form\u0103 de hr\u0103nire \u00een care mama \u00eei \u00eendepline\u015fte bebelu\u015fului ei nevoile de supt frecvent \u015fi de prezen\u0163a ei permanent\u0103 \u015fi \u00een care suptul frecvent al copilului am\u00e2n\u0103 revenirea fertilit\u0103\u0163ii\u201d. Aceasta e diferit\u0103 de al\u0103ptarea \u201ccultural\u0103\u201d. De\u0219i e ignorat\u0103 de mul\u021bi medici, al\u0103ptarea ecologic\u0103 \u0219i spa\u021bierea natural\u0103 a sarcinilor este documentat\u0103 empiric. C\u00e2nd urmezi Cele \u0218apte Standarde ale Al\u0103pt\u0103rii Ecologice, media de spa\u021biere dintre sarcini este de 18-30 de luni (Kippley, 8, click aici<\/a> pentru cele \u015fapte standarde ale Al\u0103ptatului Ecologic http:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Lactational_amenorrhea_method<\/a>).<\/p>\n\n\n\n

Este numit \u201cecologic\u201d pentru c\u0103 descrie rela\u0163ia dintre dou\u0103 organisme, \u015fi mam\u0103 \u015fi copil, \u015fi cum se afecteaz\u0103 reciproc. O mam\u0103 poate \u00een mod natural s\u0103 petreac\u0103 mai mult timp cu bebelu\u015ful ei pe parcursul unei perioade a\u015fa de importante de dezvoltare. Corpul ei \u015ftie c\u0103 \u00eei ofer\u0103 at\u00e2t de mult bebelu\u015fului ei \u00eenc\u00e2t nu e \u00eenc\u0103 preg\u0103tit s\u0103 hr\u0103neasc\u0103 alt\u0103 via\u0163\u0103 \u00een cur\u00e2nd. Rezervele de energie ale mamei nu sunt epuizate cu s\u00e2ngerarea menstrual\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 c\u00e2nd ovula\u0163ia \u00eei este suprimat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus, mai exist\u0103 \u201cavantajele psihologice care sunt conferite reciproc nou-n\u0103scutului \u015fi mamei \u00een situa\u0163ia al\u0103pt\u0103rii, mai ales la o specie la care mama este creat\u0103 simbiotic s\u0103 continue gesta\u0163ia copilului ei \u015fi \u00een afara uterului\u201c (Montagu,1986, 54).<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Mamele beneficiaz\u0103 fizic \u015fi emo\u0163ional<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Nu numai copilul are nevoie de mama lui, ei au nevoie unul de altul reciproc. Dup\u0103 un proces greu al na\u015fterii, mama este lini\u015ftit\u0103 \u0219i se simte puternic\u0103 \u015fi \u00eemplinit\u0103 c\u00e2nd \u00ee\u015fi \u0163ine bebelu\u015ful aproape de piept. Bebelu\u015ful este lini\u015ftit de atingerea mamei lui, de c\u0103ldura ei \u015fi de siguran\u0163a pe care o simte c\u00e2nd ea \u00eel \u0163ine \u00een bra\u0163e. Dup\u0103 na\u015ftere, c\u00e2nd bebelu\u015ful se ata\u015feaz\u0103 la s\u00e2n, uterul mamei se contract\u0103 \u015fi \u00eencepe s\u0103 \u00ee\u015fi reduc\u0103 dimensiunile. Al\u0103ptarea creeaz\u0103 valuri de \u201chormon al dragostei\u201d (sau oxitocin\u0103) care ajut\u0103 la intensificarea leg\u0103turii mamei cu bebelu\u015ful ei \u015fi a dorin\u0163ei ei de a fi mam\u0103 pentru copilul ei. Ea devine din ce \u00een ce mai fermecat\u0103 de bebelu\u015ful ei, \u015fi el de ea. Aceast\u0103 rela\u0163ie de hr\u0103nire \u015fi intimitatea dintre mam\u0103 \u015fi bebelu\u015f care urmeaz\u0103 ca o consecin\u0163\u0103 joac\u0103 un rol important \u00een stabilirea unei baze pe via\u0163\u0103 pentru sentimentele de pl\u0103cere, satisfac\u0163ie \u015fi mul\u0163umire.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n\n

Al\u0103ptarea ecologic\u0103 am\u00e2n\u0103 ovula\u021bia \u0219i ajut\u0103 la spa\u021bierea natural\u0103 a sarcinilor.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Pune bazele pentru toat\u0103 \u00eenv\u0103\u0163area ulterioar\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Perioada de nou-n\u0103scut pune bazele pentru toat\u0103 \u00eenv\u0103\u0163area ulterioar\u0103. Cu c\u00e2t mai mult\u0103 munc\u0103 depune creierul copilului, cu at\u00e2t devine mai capabil s\u0103 fac\u0103 \u015fi mai mult\u0103, \u015fi cu at\u00e2t mai mult devine fl\u0103m\u00e2nd de noi cuno\u015ftin\u0163e. Importan\u0163a primilor ani de via\u0163\u0103 asupra dezvolt\u0103rii creierului nu poate fi negat\u0103 pentru c\u0103 \u201c\u00een mod direct \u015fi permanent influen\u0163eaz\u0103 structura \u015fi func\u0163ia creierului\u201d, f\u0103c\u00e2nd ca purtarea \u00een bra\u021be a unui copil de c\u0103tre mama lui, \u00een special pe perioada exterogesta\u0163iei, c\u00e2nd creierul lui se dezvolt\u0103 mai mult dec\u00e2t \u00een orice alt\u0103 perioad\u0103 a vie\u0163ii, s\u0103 fie critic\u0103 (Eliot,38). Pentru multe abilit\u0103\u0163i, perioada critic\u0103 se poate extinde \u00een copilarie \u015fi chiar \u015fi \u00een adolescen\u0163\u0103 pentru altele. \u201cSe \u00eencheie \u00een primele luni sau \u00een primii ani de via\u0163\u0103, \u00eenainte ca mul\u0163i dintre p\u0103rin\u0163i s\u0103 \u00ee\u015fi dea seama c\u0103 dezvoltarea mental\u0103 a bebelu\u015fului a fost a\u015fa vulnerabil\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Ea mai afirm\u0103: \u201cSinapsele care sunt rar activate \u2013 fie din cauza limbilor care nu au fost niciodat\u0103 auzite, muzicii nec\u00e2ntate, sporturilor nejucate, mun\u0163ilor nev\u0103zu\u0163i, dragostei nesim\u0163ite \u2013 se vor ofili \u015fi vor muri. Lipsindu-le activitatea electric\u0103 adecvat\u0103, pierd cursa \u015fi circuitele pe care \u00eencercau s\u0103 le formeze\u2026 C\u00e2t timp un num\u0103r \u00een exces de sinapse sunt prezente, creierul r\u0103m\u00e2ne maleabil maximal \u015fi poate s\u0103 se dezvolte \u00eentr-o varietate de moduri, dar o dat\u0103 sinapsele disp\u0103rute, perioada critic\u0103 este gata \u015fi trebuie s\u0103 se descurce mai departe cu circuitul existent, nu po\u0163i face schimb cu un computer mai rapid\u201d (Elliot, 32, 38).<\/p>\n\n\n\n

Eliot nu neag\u0103 c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163area ulterioar\u0103 este posibil\u0103, dar \u00een mod hot\u0103r\u00e2t sus\u0163ine c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163area nu este la fel de u\u015foar\u0103 precum este pentru un copil \u2013 un motiv pentru a \u00een\u0163elege de ce oamenii \u00een v\u00e2rst\u0103 tind s\u0103 fie fixa\u0163i \u00een modurile lor \u015fi nu sunt la fel de creativi ca \u015fi copiii. Experien\u0163a senzorial\u0103 este important\u0103 \u00een primii ani, c\u00e2t timp creierul este la v\u00e2rful maleabilit\u0103\u0163ii lui. \u00cen cartea ei, \u201cAtingerea Vital\u0103\u201d<\/em>, Sharon Heller merge a\u015fa departe \u00eenc\u00e2t spune c\u0103 \u201ca nu capitaliza toate experien\u0163ele sezoriale din lumea nou-n\u0103scutului nostru este echivalent cu educarea adul\u0163ilor prin limitarea accesului la bibliotec\u0103\u201d (Heller,110).<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Mediul nou-n\u0103scutului nu trebuie s\u0103 fie structurat sau complex<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Totu\u015fi \u201ccapitalizarea\u201d nu trebuie interpretat\u0103 ca \u00eensemn\u00e2nd c\u0103 ar trebui creat un \u201cmediu de \u00eenv\u0103\u0163are\u201d artificial. \u201c\u00cencercarea pres\u0103rii celor mici cu \u00eenv\u0103\u0163area talentelor academice, cu unelte ca \u015fi cartoanele de alfabet, nu e doar prostesc, dar de asemenea risc\u0103 preg\u0103tirea unui mediu presant care ar putea chiar s\u0103 interfereze cu \u00eenv\u0103\u0163area copilului… fiecare copil \u00ee\u015fi \u0163ese propria tapiserie intelectual\u0103\u201d (Healy, 20, 31).<\/p>\n\n\n\n

\u201cExperien\u0163ele \u00een mediu nu trebuie s\u0103 fie elaborate, cum ar fi instalarea caruselelor deasupra p\u0103tu\u0163ului unui copil sau ascultarea \u00eenregistr\u0103rilor muzicale. Mai mult s\u0103 fie aspecte simple \u015fi de rutin\u0103 ale mediului fizic, cum ar fi varia\u0163ii de zgomote, de lumin\u0103 \u015fi de temperatur\u0103… atingerea bebelu\u015fului, g\u00e2nguritul cu el, z\u00e2mbitul c\u0103tre el \u015fi vorbitul cu el contribuie la dezvoltare\u201d (Bauer, 33).<\/p>\n\n\n\n

Creierele nou-n\u0103scu\u0163ilor caut\u0103 \u00een mod instinctiv stimulare de la cele mai simple experien\u0163e care \u00eei ajut\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi organizeze sistemul nervos \u00een loc s\u0103-l cople\u015feasc\u0103… Juc\u0103riile sunt mult mai pu\u0163in importante dec\u00e2t o persoan\u0103 care are grij\u0103 de el cu drag. Ei au nevoie de un mediu care \u00eei stimuleaz\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi fac\u0103 propria manipulare explorativ\u0103 \u015fi propriile mir\u0103ri \u015fi \u00eentreb\u0103ri \u00een loc s\u0103 fie \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i. Bra\u0163ele unei mame ofer\u0103 acest lucru perfect. Ca doctor \u015fi ca psihiatru de familie, Peter Cook exprim\u0103 acest lucru: \u201cmaturizarea unui copil are loc \u00een acordul lui. Nu trebuie s\u0103 faci ceva ca s\u0103 se \u00eent\u00e2mple\u201d.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Mama este cel mai bun profesor, via\u021ba este cea mai bun\u0103 sal\u0103 de clas\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00centrebarea care se ridic\u0103 deseori este dac\u0103 ar trebui s\u0103 \u00eencepem \u201ceducarea\u201d copilului \u00eentr-un decor formal mai devreme. \u00cen cartea lui, \u201cMitul primilor trei ani\u201d<\/em>, Bauer este sceptic asupra politicii publice care se concentreaz\u0103 pe \u201ceducarea\u201d copiilor, care de obicei implic\u0103 luarea copiilor din familiile lor \u015fi plasarea lor \u00eentr-un mediu mai stimulant \u00een primii trei ani de via\u0163\u0103. Unii oficiali \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 publicul s\u0103 cread\u0103 c\u0103 ar trebui s\u0103 \u00eenceap\u0103 educa\u0163ia formal\u0103 mai devreme, propun\u00e2nd programe \u201cHead Start\u201d pentru copii mici chiar \u015fi de un an, sper\u00e2nd s\u0103 profite de timpul c\u00e2nd creierul lor cre\u015fte mai mult dec\u00e2t oric\u00e2nd. Dar oficialii \u015fi sus\u0163in\u0103torii educa\u0163iei timpurii uit\u0103 s\u0103 ia \u00een considerare faptul c\u0103 \u201cNoi suntem construi\u0163i s\u0103 cre\u015ftem \u015fi s\u0103 devenim mai puternici cu fiecare eveniment, indiferent c\u00e2t e de lumesc sau de minunat. Fluxul naturii \u015fi anotimpurile, oamenii, catastrofele aparente, glumele \u2013 toate sunt experien\u0163e ale interac\u0163iunii de care trebuie s\u0103 ne bucur\u0103m \u015fi sunt oportunit\u0103\u0163i pentru \u00eenv\u0103\u0163are\u201d (Pearce,28).<\/p>\n\n\n\n

De\u015fi inten\u0163ia ar fi s\u0103 ne echipeze copiii cel mai bine sau \u201coptim\u201d complet pe via\u0163\u0103, ace\u015fti primi trei ani sunt anii c\u00e2nd copilul are nevoie de mama \u015fi de familia lui cel mai mult. Cercet\u0103rile confirm\u0103 faptul c\u0103 acei copii care sunt \u00eengriji\u0163i de mamele lor pe parcursul primilor trei ani de via\u0163\u0103 au mai pu\u0163ine probleme de cre\u015ftere \u015fi dezvoltare.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\u0162inutul \u00een bra\u0163e ofer\u0103 mai multe oportunit\u0103\u0163i pentru observare \u015fi procesare<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00centr-un moment c\u00e2nd creierul bebelu\u015fului cre\u015fte mai mult dec\u00e2t \u00een toat\u0103 via\u0163a lui, este important s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 gesta\u0163ia exterioar\u0103 este menit\u0103 s\u0103 aib\u0103 loc pe corpul mamei, nu \u00eentr-un recipient \u015fi \u00een nici un caz nu singur \u015fi \u00een afara vederii. Un c\u0103rucior cu juc\u0103rii at\u00e2rnate sau un recipient de plastic cu un animal de plu\u015f nu sunt substitute c\u00e2nd compar\u0103m cu panorama \u015fi toate stimul\u0103rile senzoriale variate disponibile atunci c\u00e2nd bebelu\u015ful e purtat de mama lui.<\/p>\n\n\n\n

Purtatul unui bebelu\u015f \u00een bra\u0163e cre\u015fte \u00een mod natural rela\u0163ia nutritiv\u0103 dintre mam\u0103 \u015fi copil. Pe l\u00eeng\u0103 c\u0103 este hr\u0103nit fizic \u015fi psihologic, bebelu\u015ful care este \u0163inut \u00een bra\u0163e pe perioada exterogesta\u0163iei este hr\u0103nit de o \u00eentreag\u0103 lume senzorial\u0103 care e oferit\u0103 de mi\u015fcarea \u00eempreun\u0103 cu mama lui pe parcursul zilei. C\u00e2nd e purtat \u00een bra\u0163ele mamei lui, copilul are parte de un loc sigur de unde s\u0103 vad\u0103 lumea. Din acest loc sigur \u015fi cunoscut bebelu\u015fii \u00eenva\u0163\u0103 despre necunoscut. C\u00e2nd un bebelu\u015f este \u00eentr-o stare calm\u0103 \u015fi vigilent\u0103, \u015fi \u00een atingere cu mama lui, este \u00een starea optim\u0103 pentru observarea \u015fi procesarea tuturor celor ce se petrec \u00een jurul lui. Aceste oportunit\u0103\u0163i diferite pentru \u00eenv\u0103\u0163are creeaz\u0103 sc\u00e2nteile pentru neuronii din creier, necesare ca ace\u015ftia s\u0103 creasc\u0103 \u015fi s\u0103 se ramifice \u015fi s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 \u015fi s\u0103 se \u00eempleteasc\u0103 cu al\u0163i neuroni. Cu c\u00e2t cresc \u015fi se ramific\u0103 mai mult ace\u015fti neuroni, cu at\u00e2t e mai mare cre\u015fterea creierului.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n\n

Corpul mamei lui \u00eel ajut\u0103 s\u0103 \u00eenve\u021be despre lume \u0219i despre locul lui \u00een lume.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Bebelu\u015fii purta\u0163i primesc stimulare senzorial\u0103 optim\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n\n

Nu ve\u021bi g\u0103si \u00een aceast\u0103 poz\u0103 vreo lips\u0103 de senzori!<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

De\u015fi creierul unui nou-n\u0103scut este construit prin stimulare, juc\u0103riile sau produsele care calmeaz\u0103 rateaz\u0103 s\u0103 produc\u0103 \u00eentreaga lume senzorial\u0103 pe care noi o producem pentru bebelu\u015fii no\u015ftri c\u00e2nd \u00eei purt\u0103m pe corpurile noastre. Fiecare \u00eembr\u0103\u0163i\u015fare, fiecare str\u00e2ngere juc\u0103u\u015f\u0103, fiecare s\u0103rut \u015fi m\u00e2ng\u00e2iere \u00eei ofer\u0103 bebelu\u015fului stimulare tactil\u0103. Cu corpul lui ap\u0103s\u00e2ndu-l pe cel al mamei lui c\u00e2\u015ftig\u0103 propriocep\u0163ie- o abilitate a cunoa\u015fterii propriului lui corp \u015fi locul acestuia \u00een spa\u0163iu. Prime\u015fte stimulare auditiv\u0103 prin explica\u0163iile bl\u00e2nde ale mamei, prin \u015foapte \u015fi prin c\u00e2ntecele c\u00e2ntate special pentru el. C\u00e2nd e purtat, balansarea \u015fi leg\u0103narea ritmic\u0103 a corpului \u00eei stimuleaz\u0103 sistemul vestibular \u2013 d\u00e2ndu-i sim\u0163ul echilibrului \u015fi al siguran\u0163ei \u00een spa\u0163iu. Prime\u015fte stimulare olfactiv\u0103 cu mirosul mamei lui, \u015fi dac\u0103 e al\u0103ptat prime\u015fte stimulare gustativ\u0103 cu gustul schimb\u0103tor al laptelui mamei lui. Are o panoram\u0103 deosebit\u0103 c\u00e2nd e purtat la vertical\u0103 \u015fi este privilegiat cu o stimulare vizual\u0103 extraordinar\u0103 pe masur\u0103 ce prinde spectacolele lumii. Prime\u015fte chiar \u015fi stimulare kinestezic\u0103 pe masur\u0103 ce mama \u00ee\u015fi schimb\u0103 pozi\u0163ia c\u00e2nd \u00eel poart\u0103.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Nou-n\u0103scu\u0163ii institu\u0163ionaliza\u0163i \u015fi e\u015fecul dezvolt\u0103rii<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1915, Dr. Henry Chapin, un pediatru din New York, a dezv\u0103luit c\u0103 bebelu\u015fii plasa\u0163i \u00een institu\u0163ii \u00een zece ora\u015fe diferite din Statele Unite au avut o rat\u0103 a decesului de 100% \u00een ciuda m\u00e2nc\u0103rii \u015fi a \u00eengrijirii medicale, murind din cauza a ceea ce doctorii au numit \u201ce\u015fec \u00een dezvoltare\u201d sau \u201cistovire\u201d \u2013 irosindu-se (Montagu, 1986, 97). Chapin, \u00eengrozit de acest lucru, a sf\u00e2r\u015fit organiz\u00e2nd un nou sistem de tratare a bebelu\u015filor \u015fi a \u00eenceput s\u0103 \u00eei pun\u0103 \u00een pensiuni speciale \u00een loc s\u0103-i lase \u00een institu\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd au fost f\u0103cute studii pentru a afla cauzele reale ale deceselor, unde \u015fi de ce s-a \u00eent\u00e2mplat, s-a aflat c\u0103 aveau loc \u201cchiar des printre bebelu\u015fii din << cele mai bune >> case, spitale \u015fi institu\u0163ii, \u015fi printre bebelu\u015fii care primeau << cea mai bun\u0103 \u015fi grijulie aten\u0163ie >>\u201d (Montagu,99). A devenit evident c\u0103 \u00een cele mai s\u0103race case, unde condi\u0163iile igienice nu erau \u00eent\u00e2lnite, copila\u015fii se dezvoltau foarte bine.<\/p>\n\n\n\n

Diferen\u0163a era c\u0103 mamele s\u0103race erau cele care \u00ee\u015fi \u0163ineau bebelu\u015fii, \u00eei dezmierdau, \u00eei m\u00e2ng\u00e2iau \u015fi \u00eei hr\u0103neau. C\u00e2nd institu\u0163iile medicale au \u00eenceput s\u0103 admit\u0103 acest lucru, unele spitale au instituit reguli ca asistentele s\u0103 \u201cridice nou-n\u0103scu\u0163ii, s\u0103 \u00eei poarte \u015fi s\u0103 fie <<mame>> pentru ei\u201d de cel pu\u0163in trei ori pe zi. Ca rezultat, ratele mortalit\u0103\u0163ii au sc\u0103zut dramatic (Montagu, 99).<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Atingerea\/intimitatea mam\u0103 \u2013 nou-n\u0103scut e asociat\u0103 cu cu cre\u015fterea fizic\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Intimitatea mam\u0103\/nou-n\u0103scut \u015fi contactul fizic nu e numai important pentru cre\u015fterea creierului, dar \u015fi pentru toat\u0103 cre\u015fterea fizic\u0103. Nou-n\u0103scu\u0163ii care sunt priva\u0163i de atingere nu secret\u0103 hormoni de cre\u015ftere. Patton \u015fi Gardner au publicat dosare ale copiilor care au fost priva\u0163i de atingere matern\u0103 \u015fi s-a aflat c\u0103 nu au avut numai deregl\u0103ri mentale, ci \u015fi fizice, d\u00e2nd exemplu un copil de trei ani care avea oasele crescute doar pe jum\u0103tate fa\u0163\u0103 de ale unui copil normal\u201d (Montagu, 244).<\/p>\n\n\n\n

Unii au dovedit c\u0103 deficien\u0163a hormonului de cre\u015ftere asigur\u0103 conservarea energiei corpului, pentru ca aceasta s\u0103 nu se iroseasc\u0103 pe cre\u015ftere, ci pe o modalitate de supravie\u0163uire. Nou-n\u0103scu\u0163ii institu\u0163ionaliza\u0163i priva\u0163i de atingere nu vor secreta hormoni de cre\u015ftere, \u015fi totu\u015fi dup\u0103 contact \u015fi stimulare tactil\u0103 vor \u00eencepe s\u0103 creasc\u0103 din nou (Montagu, 202-203).<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Lipsa atingerii are un impact negativ asupra func\u0163iei imune<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Atingerea este a\u015fa de important\u0103 pentru dezvoltarea s\u0103n\u0103toas\u0103 a unui nou-n\u0103scut \u00eenc\u00e2t lipsa stimul\u0103rii \u015fi a atingerii cauzeaz\u0103 eliberarea unor cantit\u0103\u0163i mari de hormon toxic al stresului, cortizol. Nivelurile ridicate de cortizol \u00een s\u00e2nge nu numai c\u0103 au un impact negativ asupra nivelurilor hormonilor de cre\u015ftere, dar au un impact negativ \u015fi asupra func\u0163iei imune.<\/p>\n\n\n\n

Grupul de Cercetare a Psihobiologiei Dezvolt\u0103rii de la Centrul Medical al Universit\u0103\u0163ii din Colorado a raportat cum maimu\u0163ele separate de mamele lor pentru o perioad\u0103 scurt\u0103 de timp nu au mai produs leucocite \u2013 pentru a lupta cu infec\u0163iile. C\u00e2nd au fost reunite cu mamele lor, sistemul lor imunitar \u015fi-a revenit la normal \u015fi a re\u00eenceput s\u0103 produc\u0103 leucocite (Montagu, 199).<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Importan\u0163a atingerii pentru supravie\u0163uire<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Pielea este cel mai mare organ al nostru. Trebuie s\u0103 fim atin\u0219i ca s\u0103 ne dezvolt\u0103m optim. \u201cS-a descoperit c\u0103 ceea ce are nevoie un copil ca s\u0103 prospere este s\u0103 fie atins \u015fi purtat, \u015fi m\u00e2ng\u00e2iat \u015fi \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat \u015fi s\u0103 i se g\u00e2ngureasc\u0103, chiar \u015fi dac\u0103 nu este al\u0103ptat. Aceast\u0103 atingere, purtare, m\u00e2ng\u00e2iere, \u00eengrijire \u015fi \u00eembr\u0103\u0163i\u015fare o accentu\u0103m, pentru c\u0103 se pare c\u0103 \u015fi \u00een absen\u0163a altor lucruri importante, acestea sunt experien\u0163ele de baz\u0103 \u00eencurajatoare de care nou-n\u0103scutul trebuie s\u0103 se bucure pentru a supravie\u0163ui \u015fi a avea o form\u0103 de s\u0103n\u0103tate\u201d (Montagu, 100).<\/p>\n\n\n\n

Neurologul Richard Restak explic\u0103 bine c\u00e2nd afirm\u0103 c\u0103 \u201cAtingerea se pare c\u0103 e la fel de necesar\u0103 pentru dezvoltarea normal\u0103 a nou-n\u0103scutului precum hrana \u015fi oxigenul. Mama \u00ee\u015fi dechide bra\u0163ele pentru nou-n\u0103scut, \u00eel str\u00e2nge la piept \u015fi sunt aduse astfel \u00een armonie o mul\u0163ime de procese psihobiologice\u201d (Walsh, Biosociology, 62).<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Atingerea mam\u0103-copil maximizeaz\u0103 oportunit\u0103\u0163ile pentru emo\u0163ii pozitive<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Fundamentul crucial pentru supravie\u021buire \u0219i dezvoltare s\u0103n\u0103toas\u0103 este atingerea. C\u00e2nd li se permite s\u0103 se conecteze cu bebelu\u0219ii lor, mamele le ofer\u0103 automat prezen\u021ba \u0219i atingerea lor continu\u0103 \u0219i iubitoare. Toate mamele mamifere par s\u0103 \u0219tie instinctiv c\u0103 bebelu\u0219ii lor au nevoie s\u0103 fie atin\u0219i. Bebelu\u0219ul este asigurat c\u0103 totul este \u00een regul\u0103 \u00een principal prin mesajele ce le recep\u021bioneaz\u0103 prin piele. C\u00e2nd un nou-n\u0103scut este \u021binut \u00een bra\u021bele mamei sale, acest fapt \u00eei ajut\u0103 s\u0103 maximizeze oportunitatea pentru bucurie, fericire \u0219i alte emo\u021bii pozitive. Aceasta contribuie la s\u0103n\u0103tate mental\u0103 pe tot parcursul vie\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n\n

Continu\u00e2nd a doua gesta\u021bie \u00een afara uterului, cei doi \u0219i-au construit o funda\u021bie puternic\u0103 de \u00eencredere.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd un bebelu\u015f este \u0163inut aproape de mama lui, cerin\u0163ele lui sunt mai u\u015for de citit. Comunicarea dintre cei doi este mai u\u015foar\u0103. C\u00e2nd cerin\u0163ele \u00eei sunt \u00eendeplinite, bebelu\u015ful \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 poate s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere c\u0103 nevoile \u00eei vor fi satisf\u0103cute, c\u0103 e iubit \u015fi c\u0103 cineva are grij\u0103 de el. Acest lucru pune bazele pentru \u00eencrederea fundamental\u0103 \u00een sine \u015fi funda\u0163iile pentru toate rela\u0163iile pe care le va avea \u00een via\u0163\u0103. Nu este ata\u015fat de lucruri materiale cum ar fi un animal de plu\u015f pe care s\u0103-l \u0163in\u0103 \u00een bra\u0163e, o p\u0103turic\u0103 pe care s\u0103 o str\u00e2ng\u0103 la piept sau o tetin\u0103 artificial\u0103, ci se uit\u0103 la mama lui sau la o persoan\u0103 real\u0103 pentru consolare.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Dezvoltarea mental\u0103 \u015fi neurologic\u0103 e crescut\u0103 la nou-n\u0103scu\u0163ii prematuri atin\u015fi<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1977 psihologul perinatal Dr. Rice a explorat impactul pe care cre\u015fterea zilnic\u0103 a stimul\u0103rii tactile o are asupra nou-n\u0103scu\u0163ilor prematuri. Nou-n\u0103scu\u0163ii din experiment au fost dezbr\u0103ca\u0163i pentru un masaj complet al corpului f\u0103cut de mamele lor de patru ori pe zi timp de o lun\u0103 \u015fi au fost leg\u0103na\u0163i \u015fi str\u00e2n\u015fi la piept pentru \u00eenc\u0103 cinci minute la sf\u00e2r\u015fitul masajului. Grupului de control de nou-n\u0103scu\u0163i li se d\u0103deau \u00eengrijirile de rutin\u0103 din spital f\u0103r\u0103 masaje \u015fi \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103ri. Dup\u0103 patru luni \u201cnou-n\u0103scu\u0163ii din experiment erau \u00een mod evident superiori nou-n\u0103scu\u0163ilor din grupul de control \u00een cre\u015fterea greut\u0103\u0163ii, dezvoltarea mental\u0103 \u015fi cel mai marcant \u00een dezvoltarea neurologic\u0103\u201d (Walsh, 62). Nou-n\u0103scu\u0163ii din grupul experimental au devenit \u015fi mai ata\u015fa\u0163i de mamele lor. Imediat dup\u0103 acest experiment, Dr. Rice a dezvoltat primul program de masaj cercetat \u015ftiin\u0163ific numit RISS (Rice Infant Sensorimotor Stimulation) care evident a demonstrat \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irile neurologice \u015fi \u00een cre\u015fterea \u015fi dezvoltarea bebelu\u015filor prematuri per total.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Prematurii au nevoie de atingere, de ritm \u015fi de presiune pentru a se dezvolta<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Subestim\u0103m c\u00e2t e de important pentru nou-n\u0103scu\u0163i s\u0103 fie \u0163inu\u0163i \u00een bra\u0163e \u015fi dezmierda\u0163i \u015fi m\u00e2ng\u00e2ia\u0163i. Bebelu\u015fii sunt n\u0103scu\u0163i a\u015ftept\u00e2nd un \u201cuter cu vedere\u201d, cum zice Ashley Montagu. Ei au nevoie s\u0103 fie acoperi\u0163i, s\u0103 le fie cald, s\u0103 fie \u00eenveli\u0163i. Ei au nevoie s\u0103 fie \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa\u0163i continuu cum erau \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa\u0163i \u00een uter. Nou-n\u0103scu\u0163ii prematuri plasa\u0163i \u00een incubatoare tind s\u0103 se \u00eemping\u0103 \u00een col\u0163urile acestora. Caut\u0103 acel sentiment familiar de atingere. C\u00e2nd prematurii sunt plasa\u0163i pe paturi de ap\u0103 oscilante care mimeaz\u0103 mi\u015fcarea \u015fi stimularea tactil\u0103 a uterului, \u00eencep s\u0103 c\u00e2stige \u00een greutate mai repede \u015fi sunt externa\u0163i mai repede din spital (Field, 45-51). \u201cCu c\u00e2t e mai aproape mediul extern de mediul intern, cu at\u00e2t mai mult un bebelu\u015f se stabilizeaz\u0103 \u015fi poate s\u0103-\u015fi canalizeze energia c\u0103tre cre\u015ftere \u015fi dezvoltare\u201d (Genna, 64).<\/p>\n\n\n\n

\u201cO mare \u015fi foarte respectat\u0103 varietate de cercet\u0103ri din diferite c\u00e2mpuri de studiu \u2013 inclusiv de dezvoltarea copilului, psihiatrie, neonatologie \u015fi antropologie \u2013 au ar\u0103tat c\u0103 oamenii chiar au nevoie de suficient\u0103 atingere fizic\u0103 pentru a se dezvolta la poten\u0163ialul optim\u201d (Granju, 268).<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n\n

De\u0219i bebelu\u0219ul va p\u0103r\u0103si uterul, mama lui este proiectat\u0103 de natur\u0103 s\u0103 \u00eei ofere un loc sigur \u0219i hr\u0103nitor \u00een bra\u021be pentru a-\u0219i continua gesta\u021bia.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\u00cenconjurat, protejat \u015fi \u00een siguran\u0163\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen uter, toate nevoile bebelu\u015fului sunt \u00eendeplinite automat. Temperatura este constant\u0103, presiunea este constant\u0103 \u015fi sunetele inimii \u015fi vocii mamei sunt ritmate \u015fi calmante. Bebelu\u015ful este \u00eenconjurat, protejat \u015fi \u00een siguran\u0163\u0103. \u015ei apoi, \u201cdintr-un uter total protector, sigur, nutritiv, care sus\u0163inea via\u0163a, ne na\u015ftem, neajutora\u0163i\u201d (Palmer, 21).<\/p>\n\n\n\n

Dar mamele sunt modelate de evolu\u0163ie s\u0103 ofere un loc sigur de \u0163inut, \u00een bra\u0163e, pe parcursul cre\u015fterii continue a bebelu\u015filor lor, un loc unde nutri\u0163ia, protec\u0163ia, c\u0103ldura \u015fi proximitatea sunt rezolvate. Mediul confortabil familiar al corpului mamei \u00eel reasigur\u0103 pe bebelu\u015f c\u0103 este \u00eentr-un loc sigur, c\u0103 va fi \u00eengrijit \u015fi c\u0103 este \u00een contact cu lumea \u015fi \u201cnu suspendat nep\u0103s\u0103tor \u00een ea\u201d (Montagu, 1896, 157). Din aceast\u0103 baz\u0103 sigur\u0103 pot \u00eencepe explor\u0103rile lumii lui.<\/p>\n\n\n\n

Dr. Pearce descrie uterul ca fiind un loc care ofer\u0103 trei lucruri unei vie\u0163i nou formate: \u201co surs\u0103 de posibilitate, o surs\u0103 de energie pentru a explora acea posibilitate, \u015fi un loc sigur \u00een care acea posibilitate poate avea loc\u201d (Pearce, MC, 18). Mamele pot crea \u0219i imita acel loc \u0219i \u00een afara uterului.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n\n

Wrapul elastic imit\u0103 presiunea \u0219i sentimentul de con\u021binere ale uterului.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Purtatul bebelu\u015fului mimeaz\u0103 \u00eemprejmuirea \u015fi presiunea uterului<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Purtatul bebelu\u015fului \u00een bra\u0163e sau \u00eentr-un wrap sau sling mimeaz\u0103 \u00eemprejmuirea \u015fi presiunea plin\u0103 de sprijin a uterului. \u015ei la fel cum uterul ofer\u0103 un mediu sigur \u015fi protector, \u00een bra\u0163e mai are parte \u015fi de o pozi\u0163ie superb\u0103 pentru a vedea lumea, lucru care e foarte important consider\u00e2nd c\u0103 la bebelu\u015fi creierul cre\u015fte mai repede \u00een primele luni dec\u00e2t \u00een orice alt\u0103 perioad\u0103 din via\u0163a unei persoane. Mi\u015fcarea mamei pe parcursul zilei leag\u0103n\u0103 bebelu\u015ful la fel cum era leg\u0103nat \u00een uter \u015fi este calmant \u015fi familiar. Legarea \u00eempreun\u0103 a bebelu\u015fului cu mama faciliteaz\u0103 al\u0103ptarea \u015fi toate beneficiile ei psihologice \u015fi fiziologice. Cel mai important, bebelu\u015ful prime\u015fte stimulare tactil\u0103, este atins, s\u0103rutat, dezmierdat, m\u00e2ngaiat \u015fi \u0163inut aproape de mama lui. \u015etie c\u0103 e iubit \u015fi are \u00eencredere c\u0103 nevoile \u00eei vor fi \u00eendeplinite.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"\/<\/a><\/figure>\n\n\n\n

Oferind tot ce e mai bun \u00een cele 9 luni de gesta\u021bie din afara uterului. Le place am\u00e2ndurora!<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\u201cLimbajul nostru t\u0103cut \u015fi cel mai potent, atingerea, este mediul prin care p\u0103rintele \u015fi nou-n\u0103scutul comunic\u0103 \u015fi devin ata\u015fa\u0163i, fiecare atingere bl\u00e2nd\u0103 \u00eent\u0103rind legatura dintre ei. Atingerea hr\u0103ne\u015fte cre\u015fterea psihologic\u0103 a nou-n\u0103scu\u0163ilor no\u015ftri, stimuleaz\u0103 cre\u015fterea lor fizic\u0103 \u015fi mental\u0103; asigur\u0103 func\u0163ionarea lin\u0103 a func\u0163iilor fiziologice cum ar fi respira\u0163ia, b\u0103t\u0103ile inimii \u015fi digestia; le cre\u015fte conceptul de sine, con\u015ftiin\u0163a corpului \u015fi identitatea sexual\u0103; le sprijin\u0103 sistemul imunitar \u015fi chiar le \u00eembun\u0103t\u0103\u0163e\u015fte stabilitatea \u015fi gra\u0163ia mi\u015fc\u0103rilor.\u201d (Heller, 5).<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Concluzie<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u015etiin\u0163a reconfirm\u0103 ceea ce primele mame care au sus\u0163inut asta \u015ftiau intuitiv \u2013 c\u0103 bra\u0163ele lor ofer\u0103 mediul optim, dup\u0103 tranzi\u0163ia din uter \u00een lume. Natura a inten\u0163ionat ca o mam\u0103 \u015fi nou-n\u0103scutul ei s\u0103 a\u015ftepte aceast\u0103 unitate \u015fi ca aceast\u0103 unitate s\u0103 nu se termine la na\u015ftere. Nu numai c\u0103 organismul unei mame este preg\u0103tit \u015fi construit ca s\u0103 continue gesta\u0163ia bebelu\u015fului ei dup\u0103 na\u015ftere, dar \u015fi bebelu\u015ful ei s-a adaptat s\u0103 a\u015ftepte acest lucru pentru supravie\u0163uire. Purtatul bebelu\u015fului \u00een bra\u0163e sau \u00eentr-un sistem de purtare ofer\u0103 aceast\u0103 experien\u0163\u0103 hr\u0103nitoare extins\u0103. Prin \u00eengrijirea unui copil \u00eentr-o manier\u0103 care reprezint\u0103 intimitatea sarcinii pe c\u00e2t de aproape posibil p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd aceast\u0103 \u201cgesta\u0163ie exterioar\u0103\u201d este complet\u0103, bebelu\u015ful are acces la tot ce are nevoie pentru a se dezvolta \u015fi a cre\u015fte fizic, mental \u015fi emo\u0163ional \u00eentr-un individ vesel \u015fi sigur pe el.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Bibliografie<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Bruer, J. (2002). The Myth of the First Three Years: A New Understanding of Early Brain Development and Lifelong Learn<\/em>. New York, Free Press.<\/p>\n\n\n\n

Caplan, M. (1998). Untouched: The Need for Genuine Affection in an Impersonal World.<\/em> Prescott, AZ: Hohm Press.<\/p>\n\n\n\n

Eliot, L. (2000). What\u2019s Going on in There? : How the Brain and Mind Develop in the First Five Years of Life.<\/em> Bantam.<\/p>\n\n\n\n

Field, T. (2003). Touch <\/em>(Bradford Books). Cambridge, The MIT Press.<\/p>\n\n\n\n

Genna, C. (2007). Supporting Sucking Skills in Breastfeeding Infants<\/em>. Jones.<\/p>\n\n\n\n

Granju, K, & W. Sears. (1999). Attachment Parenting: Instinctive Care for Your Baby and Young Child.<\/em> Atria.<\/p>\n\n\n\n

Healy, J. (2004). Your Child\u2019s Growing Mind: Brain Development and Learning from Birth to Adolescence.<\/em> New York, Broadway Books.<\/p>\n\n\n\n

Heller, S. (1997). The Vital Touch: How Intimate Contact With Your Baby Leads To Happier, Healthier Development. <\/em>Holt Paperbacks.<\/p>\n\n\n\n

Jackson, R. (1990). Human Ecology: A Physician\u2019s Advice for Human Life.<\/em> ST. BEDE\u2019S PRESS.<\/p>\n\n\n\n

Karen Ph.D, R. (1988). Becoming Attached: First Relationships and How They Shape Our Ability to Love.<\/em> New York, Oxford University Press.<\/p>\n\n\n\n

Kippley, S. (1999). Breastfeeding and Natural Child Spacing.<\/em> Bantam.<\/p>\n\n\n\n

Klaus, M, & J. Kennell, & P. Klaus. (1996). Bonding: Building The Foundations Of Secure Attachment And Independence.<\/em> Da Capo Press.<\/p>\n\n\n\n

Montagu, A. (1986). Touching: The Human Significance of the Skin.<\/em> Harper Paperbacks.<\/p>\n\n\n\n

Montagu, A. (1988). Growing Young: Second Edition. <\/em>Bergin.<\/p>\n\n\n\n

Palmer, L. F. (2007). Baby Matters: What Your Doctor May Not Tell You About Caring for Your Baby. <\/em>San Diego, CA: Baby Reference.<\/p>\n\n\n\n

Palmer, L. F. (2009). The Baby Bond: The New Science Behind What\u2019s Really Important When Caring for Your Baby.<\/em> Naperville, IL: Sourcebooks, Inc..<\/p>\n\n\n\n

Pearce, J. (1986). Magical Child<\/em> (Plume). New York, Bantam.<\/p>\n\n\n\n

Shostak, M. (1983). Nisa: The Life and Words of A !Kung Woman. <\/em>Vintage Books.<\/p>\n\n\n\n

Trevathan, W. Human Birth: an Evolutionary Perspective.<\/em> Walter de Gruyter.<\/p>\n\n\n\n

Walsh, A. (1995).\u00a0Biosociology: An Emerging Paradigm.<\/em>\u00a0Praeger Publishers. <\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 postare a ap\u0103rut ini\u021bial pe blogul nostru blogspot, aici<\/a>. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Elizabeth Antunovic (\u00a92009 NAP, Inc.) Un cangur st\u0103 \u00een marsupiul lui p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd “gesta\u0163ia exterioar\u0103” este complet\u0103 \u015fi el este apt s\u0103 se mi\u015fte de l\u00e2ng\u0103 mama lui pe propriile picioare. Ca un cangur, nou-n\u0103scu\u0163ii umani sunt de asemenea n\u0103scu\u0163i imaturi. De fapt, nou-n\u0103scu\u0163ii umani r\u0103m\u00e2n neajutora\u0163i mai mult dec\u00e2t puii oric\u0103ror altor specii […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":40,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[19,18],"tags":[7,16,3,12,13,8,14,6,15,10,17,11,4,5,9],"class_list":["post-32","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-babywearing","category-natural-parenting","tag-al-patrulea-trimestru","tag-attachment-parenting","tag-babywearing","tag-bebe","tag-bebelusi","tag-boba","tag-dezvoltare-optima","tag-exterogestatie","tag-in-brate","tag-kangaroo-care","tag-natural-parenting","tag-nou-nascuti","tag-purtare","tag-purtarea-bebelusilor","tag-wrap"],"yoast_head":"\nExterogesta\u021bia \u0219i nevoia de a fi \u021binut \u00een bra\u021be - Cea de-a doua perioad\u0103 de gesta\u021bie - Blog KiddyShop<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/2020\/05\/04\/exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Exterogesta\u021bia \u0219i nevoia de a fi \u021binut \u00een bra\u021be - Cea de-a doua perioad\u0103 de gesta\u021bie - Blog KiddyShop\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"de Elizabeth Antunovic (\u00a92009 NAP, Inc.) Un cangur st\u0103 \u00een marsupiul lui p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd “gesta\u0163ia exterioar\u0103” este complet\u0103 \u015fi el este apt s\u0103 se mi\u015fte de l\u00e2ng\u0103 mama lui pe propriile picioare. Ca un cangur, nou-n\u0103scu\u0163ii umani sunt de asemenea n\u0103scu\u0163i imaturi. De fapt, nou-n\u0103scu\u0163ii umani r\u0103m\u00e2n neajutora\u0163i mai mult dec\u00e2t puii oric\u0103ror altor specii […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/2020\/05\/04\/exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Blog KiddyShop\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2020-05-04T09:19:02+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2020-05-05T08:56:17+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/naturalpositionflexed-194x300-1.jpg\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"194\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"300\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"kiddyshopro\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"kiddyshopro\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"37 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\\\/\\\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/kiddyshop.ro\\\/blog\\\/2020\\\/05\\\/04\\\/exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie\\\/#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/kiddyshop.ro\\\/blog\\\/2020\\\/05\\\/04\\\/exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie\\\/\"},\"author\":{\"name\":\"kiddyshopro\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/kiddyshop.ro\\\/blog\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/848d5e75fff56a33661ef0edd9709694\"},\"headline\":\"Exterogesta\u021bia \u0219i nevoia de a fi \u021binut \u00een bra\u021be – Cea de-a doua perioad\u0103 de gesta\u021bie\",\"datePublished\":\"2020-05-04T09:19:02+00:00\",\"dateModified\":\"2020-05-05T08:56:17+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/kiddyshop.ro\\\/blog\\\/2020\\\/05\\\/04\\\/exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie\\\/\"},\"wordCount\":7414,\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/kiddyshop.ro\\\/blog\\\/2020\\\/05\\\/04\\\/exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie\\\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/kiddyshop.ro\\\/blog\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2020\\\/05\\\/naturalpositionflexed-194x300-1.jpg\",\"keywords\":[\"al patrulea trimestru\",\"attachment parenting\",\"babywearing\",\"bebe\",\"bebelusi\",\"boba\",\"dezvoltare optima\",\"exterogestatie\",\"in brate\",\"kangaroo care\",\"natural parenting\",\"nou-nascuti\",\"purtare\",\"purtarea bebelusilor\",\"wrap\"],\"articleSection\":[\"Babywearing\",\"Natural Parenting\"],\"inLanguage\":\"en-US\"},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/kiddyshop.ro\\\/blog\\\/2020\\\/05\\\/04\\\/exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie\\\/\",\"url\":\"https:\\\/\\\/kiddyshop.ro\\\/blog\\\/2020\\\/05\\\/04\\\/exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie\\\/\",\"name\":\"Exterogesta\u021bia \u0219i nevoia de a fi \u021binut \u00een bra\u021be - Cea de-a doua perioad\u0103 de gesta\u021bie - Blog KiddyShop\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/kiddyshop.ro\\\/blog\\\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/kiddyshop.ro\\\/blog\\\/2020\\\/05\\\/04\\\/exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie\\\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/kiddyshop.ro\\\/blog\\\/2020\\\/05\\\/04\\\/exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie\\\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/kiddyshop.ro\\\/blog\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2020\\\/05\\\/naturalpositionflexed-194x300-1.jpg\",\"datePublished\":\"2020-05-04T09:19:02+00:00\",\"dateModified\":\"2020-05-05T08:56:17+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/kiddyshop.ro\\\/blog\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/848d5e75fff56a33661ef0edd9709694\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/kiddyshop.ro\\\/blog\\\/2020\\\/05\\\/04\\\/exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie\\\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/kiddyshop.ro\\\/blog\\\/2020\\\/05\\\/04\\\/exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie\\\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/kiddyshop.ro\\\/blog\\\/2020\\\/05\\\/04\\\/exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie\\\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\\\/\\\/kiddyshop.ro\\\/blog\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2020\\\/05\\\/naturalpositionflexed-194x300-1.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/kiddyshop.ro\\\/blog\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2020\\\/05\\\/naturalpositionflexed-194x300-1.jpg\",\"width\":194,\"height\":300},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/kiddyshop.ro\\\/blog\\\/2020\\\/05\\\/04\\\/exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie\\\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\\\/\\\/kiddyshop.ro\\\/blog\\\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Exterogesta\u021bia \u0219i nevoia de a fi \u021binut \u00een bra\u021be – Cea de-a doua perioad\u0103 de gesta\u021bie\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/kiddyshop.ro\\\/blog\\\/#website\",\"url\":\"https:\\\/\\\/kiddyshop.ro\\\/blog\\\/\",\"name\":\"Blog KiddyShop\",\"description\":\"Pentru copii s\u0103n\u0103to\u0219i, ferici\u021bi \u0219i creativi\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\\\/\\\/kiddyshop.ro\\\/blog\\\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"en-US\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/kiddyshop.ro\\\/blog\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/848d5e75fff56a33661ef0edd9709694\",\"name\":\"kiddyshopro\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/secure.gravatar.com\\\/avatar\\\/eea7c1207634ccad292d1f6f2dea12c5b2c6940a03064e042f0b24cac7c77a48?s=96&d=mm&r=g\",\"url\":\"https:\\\/\\\/secure.gravatar.com\\\/avatar\\\/eea7c1207634ccad292d1f6f2dea12c5b2c6940a03064e042f0b24cac7c77a48?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/secure.gravatar.com\\\/avatar\\\/eea7c1207634ccad292d1f6f2dea12c5b2c6940a03064e042f0b24cac7c77a48?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"kiddyshopro\"},\"url\":\"https:\\\/\\\/kiddyshop.ro\\\/blog\\\/author\\\/kiddyshopro\\\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Exterogesta\u021bia \u0219i nevoia de a fi \u021binut \u00een bra\u021be - Cea de-a doua perioad\u0103 de gesta\u021bie - Blog KiddyShop","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/2020\/05\/04\/exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie\/","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"Exterogesta\u021bia \u0219i nevoia de a fi \u021binut \u00een bra\u021be - Cea de-a doua perioad\u0103 de gesta\u021bie - Blog KiddyShop","og_description":"de Elizabeth Antunovic (\u00a92009 NAP, Inc.) Un cangur st\u0103 \u00een marsupiul lui p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd “gesta\u0163ia exterioar\u0103” este complet\u0103 \u015fi el este apt s\u0103 se mi\u015fte de l\u00e2ng\u0103 mama lui pe propriile picioare. Ca un cangur, nou-n\u0103scu\u0163ii umani sunt de asemenea n\u0103scu\u0163i imaturi. De fapt, nou-n\u0103scu\u0163ii umani r\u0103m\u00e2n neajutora\u0163i mai mult dec\u00e2t puii oric\u0103ror altor specii […]","og_url":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/2020\/05\/04\/exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie\/","og_site_name":"Blog KiddyShop","article_published_time":"2020-05-04T09:19:02+00:00","article_modified_time":"2020-05-05T08:56:17+00:00","og_image":[{"width":194,"height":300,"url":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/naturalpositionflexed-194x300-1.jpg","type":"image\/jpeg"}],"author":"kiddyshopro","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Written by":"kiddyshopro","Est. reading time":"37 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/2020\/05\/04\/exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie\/#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/2020\/05\/04\/exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie\/"},"author":{"name":"kiddyshopro","@id":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/#\/schema\/person\/848d5e75fff56a33661ef0edd9709694"},"headline":"Exterogesta\u021bia \u0219i nevoia de a fi \u021binut \u00een bra\u021be – Cea de-a doua perioad\u0103 de gesta\u021bie","datePublished":"2020-05-04T09:19:02+00:00","dateModified":"2020-05-05T08:56:17+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/2020\/05\/04\/exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie\/"},"wordCount":7414,"image":{"@id":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/2020\/05\/04\/exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/naturalpositionflexed-194x300-1.jpg","keywords":["al patrulea trimestru","attachment parenting","babywearing","bebe","bebelusi","boba","dezvoltare optima","exterogestatie","in brate","kangaroo care","natural parenting","nou-nascuti","purtare","purtarea bebelusilor","wrap"],"articleSection":["Babywearing","Natural Parenting"],"inLanguage":"en-US"},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/2020\/05\/04\/exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie\/","url":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/2020\/05\/04\/exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie\/","name":"Exterogesta\u021bia \u0219i nevoia de a fi \u021binut \u00een bra\u021be - Cea de-a doua perioad\u0103 de gesta\u021bie - Blog KiddyShop","isPartOf":{"@id":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/2020\/05\/04\/exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/2020\/05\/04\/exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/naturalpositionflexed-194x300-1.jpg","datePublished":"2020-05-04T09:19:02+00:00","dateModified":"2020-05-05T08:56:17+00:00","author":{"@id":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/#\/schema\/person\/848d5e75fff56a33661ef0edd9709694"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/2020\/05\/04\/exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie\/#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/2020\/05\/04\/exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/2020\/05\/04\/exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie\/#primaryimage","url":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/naturalpositionflexed-194x300-1.jpg","contentUrl":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/naturalpositionflexed-194x300-1.jpg","width":194,"height":300},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/2020\/05\/04\/exterogestatia-si-nevoia-de-a-fi-tinut-in-brate-cea-de-a-doua-perioada-de-gestatie\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Exterogesta\u021bia \u0219i nevoia de a fi \u021binut \u00een bra\u021be – Cea de-a doua perioad\u0103 de gesta\u021bie"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/#website","url":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/","name":"Blog KiddyShop","description":"Pentru copii s\u0103n\u0103to\u0219i, ferici\u021bi \u0219i creativi","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"en-US"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/#\/schema\/person\/848d5e75fff56a33661ef0edd9709694","name":"kiddyshopro","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/eea7c1207634ccad292d1f6f2dea12c5b2c6940a03064e042f0b24cac7c77a48?s=96&d=mm&r=g","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/eea7c1207634ccad292d1f6f2dea12c5b2c6940a03064e042f0b24cac7c77a48?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/eea7c1207634ccad292d1f6f2dea12c5b2c6940a03064e042f0b24cac7c77a48?s=96&d=mm&r=g","caption":"kiddyshopro"},"url":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/author\/kiddyshopro\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=32"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":50,"href":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32\/revisions\/50"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/40"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=32"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=32"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/kiddyshop.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=32"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}