Harry Potter și piatra filosofală (volumul #1) - J.K. Rowling

„Hogwarts va fi mereu aici să-ţi ureze bun-venit.“  J.K. Rowling

„Cărţile Harry Potter au o calitate rar întâlnită: sunt adorate de părinţi şi de copii deopotrivă.“ Daily Telegraph

„Aventurile lui Harry Potter sunt la fel de amuzante ca poveştile lui Roald Dahl şi la fel de pline de viaţă ca volumele seriei Narnia.“ Daily Mail

„J.K. Rowling a format o întreagă generaţie de cititori.“ The Times

„Dacă în copilărie aş fi avut acces la cărţile cu Harry Potter, sunt convins că nu doar copilăria, ci şi tinereţea, maturitatea şi bătrâneţea mea ar fi arătat altfel.“ Florin Bican, traducător în limba română al primului volum din seria Harry Potter

Publicată: 2023

Pagini: 360

Mărime: 145x215 mm

Traducere: Florin Bican

Copertă: hardcover

ISBN: 9786303210315

Domenii: Beletristică 10-12 ani, Beletristică 12-14 ani

Titlul original: Harry Potter and the Philosopher's Stone

Colecţie: Arthur GOLD

Fragment din roman:

"Repartiția este o ceremonie cât se poate de importantă, pentru că pe durata șederii aici, casa de care veți aparține va fi ca un fel de familie în cadrul școlii Hogwarts. Veți avea cursuri împreună cu colegii din casă, veți dormi în dormitoarele din case și vă veți petrece timpul liber în salonul comun al casei. 

Cele patru case se numesc Gryffindor, Hufflepuff, Ravenclaw și Slytherin. Fiecare dintre ele își are istoria glorioasă și fiecare a dat vrăjitori și vrăjitoare de prestigiu. Cât timp studiați la Hogwarts, succesele voastre se vor transforma în puncte pentru casa voastră, iar pentru abateri, casa va fi depunctată. La sfârșitul anului, casa cu cele mai multe puncte va fi recompensată cu Cupa Caselor, o deosebită onoare. Sper ca fiecare dintre voi să devină o mândrie pentru casa la care va fi repartizat. 

Ceremonia de repartiție va începe peste câteva minute, în fața întregii școli. Ar fi bine ca până atunci, să vă puneți toți ținuta la punct, pe cât se poate. 

Ochii ei zăboviră o clipă pe mantia lui Neville, care i se prinsese sub urechea stângă, și pe pata de pe nasul lui Ron. Harry încerca disperat să-și netezească părul rebel. 

O să revin când vom fi gata să vă primim, încheie doamna profesor McGonagall. Vă rog să așteptați în liniște. 

Ieși din încăpere. Harry înghiți în sec.

— Cum ne repartizează în case? îl întrebă el pe Ron. 

— Cred că vom trece niște probe. Fred mi-a spus că doare îngrozitor, dar sper să fi glumit. 

Lui Harry mai-mai să-i sară inima din piept. Probe? În fața întregii școli? Dar el încă nu se pricepea deloc la magie. Oare ce-l vor pune să facă? Atunci când sosiseră nu se așteptase la una ca asta. Privi neliniștit în jur și observă că toți arătau la fel de îngroziți. Nu mai îndrăznea nimeni să vorbească, în afară de Hermione Granger, care șoptea încontinuu despre toate vrăjile și farmecele pe care le învățase și se întreba de care dintre ele ar putea avea nevoie. Harry încerca din răsputeri s-o ignore. Nu avusese în viața lui emoții mai mari - absolut niciodată - nici măcar atunci când trebuise să ducă familiei Dursley o notă din partea școlii, care-i înștiința că, nu se știe cum, vopsise peruca învățătoarei în albastru. Stătea cu ochii pe ușă. Doamna profesor McGonagall avea să se întoarcă din clipă în clipă și să-l ducă la pieire. 

Apoi se petrecu ceva care-l făcu să sară până-n tavan. În spatele lui, mai mulți copii țipară de groază. 

Asta ce-o mai...?

I se opri respirația. La fel pățiră și cei din jurul lui. Vreo douăzeci de fantome tocmai se revărsaseră înăuntru prin peretele din spate. Corpurile semitransparente, de un alb lăptos, pluteau prin cameră vorbind animat între ele, aproape fără să-i bage în seamă pe cei din anul întâi. Păreau prinse într-o dispută aprinsă. O fantomă care aducea cu un călugar scund și îndesat tocmai spunea: 

— Eu zic să iertăm și să nu ne mai gândim. Ar trebui să-i mai dăm o șansă... 

— Dar bine, părintele, nu i-am dat noi lui Peeves mai multe șanse decât ar fi meritat? Ne strică tuturor reputația și, dacă e s-o spunem p-a dreaptă, nici măcar nu e fantomă autentică... Hei, ce-i cu voi aici? 

O fantomă în colanți și cu guler scrobit îi observase în sfârșit pe cei de anul întâi. 

Nu-i răspunse nimeni. "